Mi se intampla des sa ma infuriu pe propria-mi persoana! De cele mai multe ori motivul nu este o fapta, ci o reactie, o atitudine! Sau mai degraba lipsa lor! Cand stau pe urma si ma gandesc la asta, simt asa cum ma cuprinde o iritare teribilia, si o deznadejde crunta! Imi vine sa dau timpul inapoi, sa ma pun in aceeasi situatie, si sa … pai sa reactionez absolut la fel! Ca asta-s eu si n-am ce sa fac! La 25 de ani e cam tarziu sa-ti ajustezi personalitatea…
…dar dezvolt in mine o ciuda grozava cand realizez ca am fost las/nedrept/fals/cu prejudecati etc.
Pana la urma, e natural sa vrei mai mult de la tine! Mai putin firesc e sa poti! Dar chiar mai natural, e sa ai astfel de ganduri. Daca nu le ai, inseamna ori ca esti ignorant(a), ori ca esti prea prost pentru astfel de introspectii, in care caz, oricum nu conteaza.
Postări
4 comments:
Ah da, inteleg perfect :P
Cand ne-a spus profa de psihiatrie ca gata, pana la 25 de ani ne-a fost , am rams "wtf", adica asta-s eu? Gata? Numai un eveniment major sau modelarea sociala sustinuta ma mai poate schimba [poate nici aia]. Cacat! [scuze... printesa nu mai are voie sa vorbeasca urat]
Nu-mi place de mine uneori, si jur ca as vrea sa dau timpul inapoi sa fac diferit unele chestii, dar tot asa le-as face. Invariabil. Pentru ca asa mi se pare mie ca pusca. Nu vreau sa ma schimb, si vreau sa schimb ceva in acelasi timp. Shit, imi doresc sa fiu barbat, parca e mai usor la voi, ce stiu eu.
Futu-i, zise printesa...
@Anda: nici eu nu vrau sa schimb tot la mine, ci doar chestiile care mi se par de cacao. Sunt pretty happy cu propria-mi persoana in rest. Ah, si inca ceva... e bine sa fi barbat :P! Eu in mod sigur nu mi-as dori sa fiu femeie... :D
esti beut?
cel mai tare blog ever (pentru paul):
http://miscarea-antiblog.blogspot.com/
Trimiteți un comentariu